Broasca

BROASCA VERDE - RANA ESCULENTA

Descriere: Este un animal vertebrat amfibiu care apartine clasei batracienilor, caracterizat prin lipsa cozii, prin prezenta a doua perechi de picioare inegale (cele posterioare sunt mai lungi, adaptate deplasarii prin sarituri si inotului, iar cele anterioare mai scurte) si a unei guri mari. Degetele de la picioare sunt unite printr-o pielita.
Respira prin plamani si prin piele. Daca pielea nu le este in permanenta umeda, se vor deshidrata, usca si in cele din urma vor muri. Fiind animale cu sange rece, temperatura corpului este influentata cea a mediul inconjurator. 
 Masculul are o lungime intre 7 - 10 cm, femela fiind ceva mai mare.Botul este scurt si turtit, pupila fiind orizontala. Timpanul vizibil, dar mult mai mic decat ochiul. Primul deget, anterior, putin mai lung decat al doilea. Degetele posterioare sunt palmate pana la 1/2 sau 2/3. Masculul prezinta pete verzui deschis pe fond intunecat iar femelele pete intunecate pe fond deschis. Uneori spatele are o linie vertebrala galbena, ventral alb-uniform sau cu pete negre. Spatele cu negi plati, neregulati, evident porosi, raspanditi neregulat, cei mai mari avand varful rosu. Masculii au un sac vocal mare, care umflat depaseste ca volum capul.

Reproducerea: Femela depune intre 10000 si 18000 oua, de la sfarsitul lui martie pana in iunie, pe care le acopera cu un strat gelatinos. Dupa ce au eclozat aproximativ 4-5 zile apar mormolocii (au coada, le lipsesc picioarele, traiesc doar in mediul acvatic si respira prin branhii). Treptat le apar picioarele din spate, apoi cele din fata, coada si branhiile se resorb, li se dezvolta plamanii si-si pot incepe viata terestra. Metamorfoza mormolocilor in broasca matura are loc din luna iulie pana in septembrie.

Hrana: Se hraneste cu rame, limaci, muste, dar si icre fiind considerate daunatoare faunei piscicole.

Habitat: Este prezenta aproape pretutindeni, cu exceptia zonelor alpine, fiind rezistenta la uscaciune, apa sarata si poluare. Populeaza cu succes zonele stepice secetoase din Dobrogea si Baragan si este frecvent gasita pe malul marii si al lacurilor sarate. Prezenta in majoritatea localitatilor sau in jurul acestora, oriunde este un ochi de apa.

Hrana: Se hraneste cu moluste, insecte, viermi, larve si icre fiind daunatoare faunei piscicole.

BROTACEL - HYLA ARBOREA

Descriere: Lungimea la adult 4-5 cm. Capul mai lat decat lung, botul scurt, rotunjit, ochii laterali, timpanul foarte vizibil. Dintii pozitionati pe doua grupe mici transversale sau usor oblice, intre choane. Membrele sunt lungi prezentand discuri adezive caracteristice la varful degetelor. Degetele anterioare sunt usor palmate la baza. Pielea este neteda, stralucitoare dorsal, granuloasa ventral (in afara de gat la mascul). Masculul are un sac vocal mare, brun-galbui, sub gat, care cand este gol pare un pliu al pielii.Umflat, sacul vocal apare mai mare decat capul. Culoarea variaza in functie de mediu: dorsal verde deschis, galben sau albastrui-cenusiu sau negru, uniform sau cu pete intunecate. O dunga neagra sau cafenie porneste de la ochi, pana la baza femurului, in regiunea lombara formeaza o bluca indreptata in sus. Gatul la femela este cenusiu-violet iar la mascul cafeniu-auriu. Abdomenul este alb, degetele fiind galbene sau roz.

Reproducerea: Femela depune pana la 1000 oua, mici, in pachete dense, de marimea unei nuci, pe plante sau care cad la fundul apei. Dupa 12 zile ies larvele (aspect ovoidal cu o coada de 1,5-2 ori mai lunga decat corpul), iar dupa 3 luni tinerii au caracterele adultilor si parasesc apa. Dupa 3 - 4 ani sunt capabili de reproducere.

Hrana: Se hraneste cu insecte zburatoare, in special muste, pe care le prinde cu limba sa lipicioasa.

Habitat: Prefera zonele impadurite, cu tufisuri sau stufarisuri. Pentru reproducere prefera baltile temporare cu vegetatie bogata, marginite cu stuf sau papura. Specie foarte rezistenta la frig si uscaciune. Este singura specie de broasca arboricola din fauna noastra.

PESCUIT

Broastele sunt folosite cu rezultate remarcabile la pescuitul somnului, cleanului, iar mormolocii la pescuitul cleanului si al bibanului. Se poate folosi ca momeal toata broscuta in cazul in care este mai mica sau doar bucati din picioare dupa ce acestea au fost jupuite.

No Comments Yet.

Leave a comment